Diferite studii arată o eficiență în reducerea alungirii axului între 30 și 63%, efectul mediu al tratamentului fiind în jur de 50%.
Zona centrală de aplatizare variază între 2.8 și 4.5 mm, în funcție de design. Zona de tratament, cea roșie, care determină defocusarea miopică, începe la marginea zonei de aplatizare, iar pentru a fi eficientă trebuie să se găsească în aria pupilară. Ca urmare, pupila trebuie să aibă minim 4.5 mm pentru ca tratamentul să fie eficient.
Personalizarea designului lentilei permite reducerea zonei centrale pentru a aduce mai mult plus în dreptul pupilei, obținând astfel un shift miopic mai mare. Totuși, această abordare trebuie să fie evaluată în studii randomizate.
Un studiu randomizat, dublu-mascat, de un an a comparat lentile ortok cu diferite diametre ale zonei optice (BOZD), respectiv 5 și 6 mm. Performanța clinică a celor două lentile a fost similară. Diametrul mai mic nu a afectat performanța lentilei sau integritatea corneei. Diametrul de 5 mm a generat o zonă de tratament mai redusă [față de cel de 6 mm al lentilelor convenționale], și a determinat o reducere mai mare cu 0.13 mm a alungirii axului. Aceasta s-ar traduce ca o creștere mai mică cu 0.25 D a miopiei. Corelația pozitivă dintre mărimea zonei de tratament și alungirea axului recomandă, pe cât posibil, o zonă de tratament mai mică.
Se recomandă portul în fiecare noapte, cel puțin 8 ore, pentru o corecție optimă a vederii. Tratamentul nu ar trebui întrerupt înainte de 14 ani, deoarece există risc de rebound. Unele studii sugerează că eficacitatea tratamentului poate descrește în timp.
Portul lentilelor de contact noaptea este asociat cu un risc mai mare de keratită microbiană decât portul ziua. Pentru ortok, riscul estimat este de 7.7 la 10 mii de ani de port. Incidența la copii este de 13.9 la 10 mii de ani de port, iar la adulți 0 la 10 mii de ani de port.
Din analiza a 170 de studii a rezultat că cea mai frecventă complicație a OK este stainingul cornean. Alte reacții adverse semnificative includ: depozitele epiteliale de fier, linii fibrilare și modificări trecătoare ale proprietăților biomecanice ale corneei, dar fără efecte pe termen lung la nivelul endoteliului.
Dovezile actuale sugerează că ortok este o opțiune sigură pentru controlul miopiei, iar riscul de keratită microbiană este similar cu al altor modalități de port noaptea.
Când să alegem ortok față de multifocale, de exemplu? Lentilele OK sunt recomandate pentru miopii mai mari de 2 dioptrii, cu sau fără astigmatism. Totuși, cea mai mare eficiență se pare că obținem când corectăm miopii în jur de 4 sau mai mult, pentru că atunci realizăm o defocusare miopică relativă semnificativă. Pentru a îmbunătăți efectul chiar pentru dioptrii mai mici, putem crește efectul prin creșterea asfericității. Am spus deja că diametrul pupilei trebuie să fie peste 4.5. Pentru pupile mai mici am putea adăuga atropină 0.01, care crește diametrul pupilar cu 1 mm.
Un studiu pe 66 de copii care au purtat întâi ochelari monofocali timp de 7 luni și apoi ortok tot 7 luni a constatat cea mai mare eficiență în cazurile care au înregistrat o alungire axială rapidă, în special la copii sub 9 ani. Pe această bază se recomandă monitorizarea progresiei miopiei pentru o perioadă de 3-6 luni înainte de prescrierea ortok, pentru a fi siguri că beneficiile tratamentului prevalează asupra riscurilor de efecte adverse severe, având în vedere în plus și că tratamentul consumă resurse financiare și de timp.
Studiile arată că copiii mai mici și cu eroare refractivă de bază mai mare pot avea cele mai mari beneficii din ortokeratologie. Pentru erorile refractive mari, peste 6 dioptrii, la care nu putem obține corecție totală, corecția parțială cu ortok și-a dovedit eficiența. În plus, se recomandă port de ochelari monofocali pentru corecția viciului de refracție rezidual.